E complicat de simplu

În fiecare zi ne împotmolim și ne învârtim în jurul cozii ca un cățel mult prea entuziasmat și ni se par atât de complicate lucruri care ar trebui să fie simple. Uneori ne complicăm viața singuri și apoi începem să ne plângem că avem ghinion în viață și că nimeni nu ne ajută. Ce ați zice dacă de azi încolo am începe să ne ajutăm singuri și să încetăm să mai așteptăm ajutor din partea altora.

Din prea multa iubire

     Doctorii ăștia nu știu nimic sau cel puțin așa vreau eu să cred, cum adică sunt bolnavă, ce vor ei să spună că dacă îmi bate inima puțin mai repede e cine știe ce boală? Nu, nu e adevărat, eu am prea multă iubire pentru tot ce se întamplă în jurul meu și de aceea inima mea bate mai repede, face asta ca să poată să împartă puțin din fericirea mea cu ceilalți, dacă nu ar fi așa, atunci de ce apar palpitațiile doar când sunt fericită(sau foarte stresată, dar asta nu mai punem la calcul)?
     E bine să te duci la doctor, să primești un diagnostic, dar dacă o să-ți fie frică de boală, n-o să te faci niciodată bine, așa că, cel mai bun medicament rămâne tot efectul Placebo. ;)

Și o melodie drăguță:(The stars they lie to you)

English Day

Astăzi am fost la olimpiada de engleză, dar n-o să vă povestesc despre subiecte sau despre cât de ușor sau greu a fost. Ce vreau să menționez este că astăzi am avut parte de o zi destul de draguță din punct de vedere al stării mele de spirit. Astăzi a fost soare, cald și frumos, lucru care nu s-a mai întâmplat de atât de mult timp încât uitasem cum este să stai cu fața la soare și să simți cum te mângâie căldura lui. Tot astăzi am întâlnit o fată foarte draguță și am avut parte de o abordare destul de ciudată, dar nu în sensul rău al cuvântului. Sper să vină primăvara și cât mai multe zile ca cea de astăzi.

That awkward moment...

Ati avut vreodata o zi din aceea ciudata in care stai in casa si te uiti pe net doar ca sa mai treaca putin timpul, iar din cand in cand iti verifici telefonul, doar ca sa realizezi ca nu te suna nimeni, nu te intreaba nimeni ce faci? Probabil ca nu si tinand ca blogul asta nu are vizitatori, nici n-o sa primesc un raspuns de la cineva. Oricum am trecut prin asta si am invatat sa nu pun la suflet momente de genul asta, dar se aduna uneori o multime de lucruri si sunt ca o picatura ce umple paharul. Picatura mea a fost atunci cand am realizat ca, din toti ce pe care ii credeam prieteni, putini mai intrebat ce fac, cum o duc, ca nu m-au vazut de o saptamana, iar persoane la care nu ma asteptam sa intrebe s-au obosit sa-mi dea un amarat de SMS sa vada daca mai traiesc. Va multumesc, voua celor care mi-ati deschis ochii cat si voua celor care v-ati rupt o milionime din viata voastra ca sa vedeti daca sunt bine.

118 ani de la naşterea Ecaterinei Teodoroiu

Astăzi se împlinesc 118 ani de la naşterea celei supra numită Eroina de la Jiu, iar elevii colegiului care-i poartă numele(printre care ma număr și eu) au făcut o vizită la casa memorială a acesteia pentru a-i aduce un omagiu acesteia.

(Re) întoarcerea la lectură

     Odată cu începerea celui de-al doilea semestru al anului școlar 2011-2012, va începe și campania (Re)întoarcerea la lectură, organizată de Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” în colaborare cu Biblioteca Județeană „Christian Tell” și care se adresează elevilor colegiul mai înainte menționat.
     Eu sper ca această campanie să fie primită „cu brațele deschise” de către elevi. Noi nu ne propunem să schimbăm întreaga lume într-un semestru, vrem doar să-i facem pe elevi să înțeleagă efectele benefice pe care le are lectura asupra fiecăruia dintre noi.
     Mai multe detalii în curând!