duminică, 9 ianuarie 2011

Arde calorii gandind!



Dezlegarea unui careu de cuvinte incrucisate sau a unui sudoku ar putea avea efecte uimitoare asupra siluetei, spun oamenii de stiinta, adaugand ca o ora de exercitiu mental este suficienta pentru a arde cateva calorii bune.

Desigur, o integrama nu ar putea concura niciodata cu succes antrenamentul la sala, insa cercetatorii britanici au descoperit ca eforturile intelectuale ard in medie 90 de calorii. Vesti bune, daca ne gandim ca biscuitii cu ciocolata de exemplu, au in jur de 56 de calorii, biscuitii cu crema au circa 57 de calorii, iar biscuitii cu jeleu (sau gem) au 85 de calorii.

"Cand ne implicam intr-o activitate interesanta, competitiva, creierul nostru are nevoie de cel putin 0,1 calorii. In total, dezlegarea unui careu de cuvinte incrucisate ar putea arde pana la 1,5 calorii pe minut", spune Tim Forrester, cercetatorul care a facut aceasta descoperire.

Cum arde creierul caloriile?

Creierul este alcatuit din milioane de celule nervoase (neuroni) care transmit mesaje intregului corp. Neuronii produc anumite substante chimice, numite neurotransmitatori, prin intermediul carora sunt transmise, modulate si amplificate impulsurile nervoase.

Pentru ca acest lucru sa fie posibil, neuronii apeleaza la trei sferturi din rezervele de glucoza ale organismului, toata rezera de calorii si o cincime din oxigenul existent in sange.

Prin urmare, cu cat mai dificila si mai antrenanta va fi activitatea cerebrala in care te-ai implicat, cu atat mai mari vor fi cantitatatile de glucoza, respectiv calorii consumate. Asta inseamna ca, daca ai petrecut doua ore in fata unui puzzle, ai ars circa 180 de calorii.

Nu slabim doar gandindu-ne la acest lucru

Totusi, nu te entuziasma ca vei slabi doar gandind la asta! Chiar daca activitatea cerebrala, ca si cea fizica, presupune un consum caloric, nu vei reusi sa-ti remodelezi astfel silueta pentru simplul fapt ca ceea ce foloseste creierul in activitatea lui sunt doar calorii, nu si grasimi.

In aceste conditii, cantitatea de energie utilizata in procesele de gandire reprezinta un procent destul de mic din totalul de energie.

(csid.ro)

sâmbătă, 1 ianuarie 2011

Cele mai importante descoperiri stiintifice din 2010

A mai trecut un an din viata noastra – a omenirii – si e timpul sa facem bilantul: ce ne-a adus 2010? In domeniul stiintei, a fost, neindoielnic, un an maret: cateva dintre cele mai bine inradacinate conceptii ale noastre despre materia vie si legile Universului s-au clatinat sub socul unora dintre descoperirile acestui an. Iata 10 dintre aceste reusite.

Masinaria cuantica
Pana acum, masinariile construite de om se miscau dupa legile binecunoscute si usor de inteles ale fizicii clasice. Acum, insa, e timpul sa trecem la un nou nivel: si iata, cercetatorii americani de la Universitatea Californiei, din Santa Barbara, SUA, au construit un dispozitiv (foarte mic, totusi din categoria celor "macro" - vizibile si fara ajutorul microscopului) care functioneaza intr-un mod ce poate fi explicat doar prin complicatele legi ale mecanicii cuantice, cea care guverneaza miscarea particulelor infinitezimale - atomi si particule subatomice. Este pentru prima data cand "comportamentul cuantic" a putut fi observat la dispozitive (mari, comparativ cu dimensiunile atomice) care, in mod normal, ar functiona dupa legile mecanicii clasice. Pornind de la aceasta prima reusita, se deschid nenumarate drumuri, spre alte si alte dispozitive experimentale care ne-ar putea schimba cu totul modul in care percepem realitatea. Extraordinar triumf al fizicii si ingineriei - nu degeaba prestigioasa revista Science o numeste "izbanda stiintifica a anului."

Primul genom sintetic
Ne aflam tot mai aproape de crearea vietii in laborator, iar daca, pana acum, paream ca mergem cu pasi foarte marunti - mai mult privind si incercand sa intelegem cum a facut natura, decat facand - anul acesta am facut un salt urias: a fost creata prima celula cu genom sintetic. Iata aici amanunte, iar aici - un interviu realizat de descopera.ro cu marele maestru al biologiei sintetice, dr. Craig Venter, omul de stiinta care conduce proiectul.

Arsen in loc de fosfor
In urma cu doar cateva saptamani, NASA a anuntat, in termeni destul de vagi si misteriosi - ca sa ne incite curiozitatea, fara indoiala - ca va organiza si transmite in direct o conferinta unde va fi dezvaluit ceva cu totul surprinzator, care va influenta cautarile privind viata extraterestra. Toata lumea a ciulit urechile la auzul cuvantului extraterestra si s-a asteptat sa auda ce gasise NASA pe corpurile ceresti pe care le tot exploreaza. In realitate, dezvaluirea s-a dovedit a avea legatura cu "extraterestrii" de acasa - organismele uimitoare care exista de lunga vreme pe Pamant si pe care, iata, le cunoastem prea putin. Dr. Felisa Simon-Wolfe, cercetatoare in domeniul astrobiologiei a anunta ca a descoperit o baterie care foloseste, in locul fosforului, arsen - amanunte aici. Descoperirea e intr-adevar, surprinzatoare; zguduie din temelii niste conceptii foarte bine inradacinate in gandirea stiintifica a secolului nostru, drept care reactiile "contra" n-au intarziat sa apara. Timpul si cercetarile mai aprofundate urmeza sa arate cine are dreptate.

Un nou Pamant
Planeta Gliese 581g pare sa fie exact ce ne-am putea dori ca solutie de rezerva, atunci cadn Pamantul pe care il locuim - si exploatam - la ora actuala nu ne va mai putea hrani pe toti. Desi controversata, descoperirea e totusi datatoare de speranta; mai ramane sa construim vehicule care sa ne duca pana acolo (Giese 581g se afla la 20 de ani-lumina departare de Pamant) ca sa ne convingem cu ochii nostri ca se poate trai acolo.



Metaflex
La ora actuala, e cel mai avansat dintre asa- numitele metamateriale menite sa faca lucrurile invizibile. Daca, la inceput, aceste materiale erau rigide - mai mult placi decat folii - acum ne indreptam, incet-incet, spre materiale tot mai flexibile - adevarate stofe fermecate, din care s-ar putea croi niste mantii "de invizibilitate" de toata frumusetea, intocmai ca aceea pe care a primit-o Harry Potter cadou de Craciun. A



Viata si mineralele
Dintotdeauna am crezut ca mai intai a fost Pamantul cu aproape toate mineralele sale, apoi a aparut viata; exista si niste teorii asupra originii vietii, care conditioneaza aparitia acesteia de existenta unor anumite minerale in scoarta Pamantului. Iata ca se poate gandi si altfel, spun oamenii de stiinta de la Institutul Carnegie, SUA, care sustin ca viata este ea insasi o forta extrem de puternica, in stare sa influenteze profund evolutia geologica a Pamantului.



Mai multe Universuri
Ca exista universuri multiple, paralele, continute unele in altele, aflaseram din literatura SF, dar credeam ca e… ma rog, doar literatura SF. Si totusi, se poate, sustin - aducand si argumente - oamenii de stiinta de la doua universitati europene.


Materialul cu memorie
Viata bate filmul, e clar; ceea ce parea o extraordinara gaselnita de film stiintifico-fantastic - materialul "inteligent" capabil sa se regenereze si sa-si regaseasca forma distrusa de Terminator - a fost inventat. Aliajele cu oarece memorie existau de ceva vreme, dar noul material pare sa fie cu multe clase peste ele, asa ca, in curand, l-am putea vedea in filme realiste, nu in cele SF.



Virusul gigantic
Virusurile dau de multa vreme batai de cap microbiologilor: sunt fiinte vii sau nu? Descoperirea acestui enorm virus marin (enorm nu inseamna ca e vizibil cu ochiul liber, ci doar ca e urias in comparatie cu majoritatea virusurilor) arata, pe de o parte, ca definitia conventionala a ceea ce inseamna "viata" - insusirile materiei vii s-ar putea sa nu mai fie de actualitate si sa necesite o revizuire; iar pe de alta parte, ca lumea vie e cu mult mai complexa decat credem si decat am vrea noi.



Big Bang la CERN
Dupa ani de munca pentru a-l construi, cu costuri enorme; dupa dezamagiri (ca s-a stricat) si bucurii (ca au reusit sa-l puna iar in functiune), se pare ca maretul CERN - cel mai grandios laborator european de fizica a particulelor - pare, in sfarsit, ca incepe sa-si merite banii. In urma cu cateva luni, un experiment reusit a replicat - la scara miniaturala, dar in chip edificator, spun cercetatorii - explozia primordiala care ne-a creat Universul. "Mini Big Bang-ul" a generat o bogatie de date care, analizate, vor aduce numeroase informatii de mare importanta pentru intelegerea unora dintre legile care guverneaza comportamentul materiei si al energiei in acest Univers atat de complex.