Astazi mi-am reamintit cat de mult iubesc eu Romania.
De ce?
Pentru simplul motiv ca nimeni nu se ocupa de nimic in tara asta. Am fost chemati pentru a participa la olimpiada judeteana (mai nou concursul “George Calinescu”), la ora 9, la celebrul Colegiu National “Tudor Vladimirescu” din Targu-Jiu.
Prima problema: nu erau toti elevii trecuti pe listele de repartizare in sali, cu toate ca pe listele trimise de la fiecare scoala se regaseau, dar probabil le-a fost mult prea dificil sa treaca atatia copii pe liste. Toti profesorii erau revoltati, pentru ca nu doreau ca acei elevi sa fi venit degeaba.
A doua problema: frigul. Se pare ca acest celebru colegiu nu are un sistem de incalzire foarte bun, deoarece in unele clase este incredibil de frig. Am venit de 4 ore si inca resimt frigul acela patrunzator, cu toate ca in camera mea este foarte cald.
Iar a treia problema si cea mai importanta, este timpul de asteptare. Am ajuns la 9 fara un sfert, pentru ca nu mi-am dorit sa intazii cumva. Pe usi insa era pus un afis: „toti elevii participanti la olimpiada de romana sa fie prezenti in sali la ora 10.”. Perfect nu? Iar ca totul sa fie si mai frumos, subiectele au fost aduse abea la ora 11 fara un sfert, fiind nevoita sa suport acel frig pentru 5 ore.
Asa ca, sper ca sunteti de acord cu mine, Romania este tara tuturor posibilitatilor…negative.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu