luni, 26 iulie 2010

Vid lichid

  Ce-as putea sa scriu? Sunt pierduta printre amintiri care nu au nicio legatura intre ele. Astazi ploua si sunt nostalgica. Imi consum secundele pretioase uitandu-ma la ploaia care nu se mai opreste, iar totul e trist in jurul meu. Blocurile gri sunt acum mai urate si tone de beton putrezit ma inconjoara ingradindu-mi astfel orizontul. As vrea sa pot zbura, pentru ca de acolo, din inaltul cerului as putea sa cuprind cu privirea hectare intregi de vegetatie, as putea sa ma infrupt din verdele crud care renaste odata cu fiecare picatura de apa. As putea sa ajung chiar deasupra norilor si sa culeg o bucata de cer senin si sa o pastrez la mine in camera intr-un borcan de dulceata sau as putea sa umplu niste sticlute...cu vopsea dintr-un curcubeu si apoi sa vin sa colorez prunele, strugurii, merele si perele pentru ca mi-e pofta sa le simt dulceata si mai e asa de mult de asteptat.
  Daca as putea, as intoarce timpul numai cu o saptamana si as ramane in trenul ala pana nu as mai avea ce povestii cu cei de acolo. Sau l-as intoarce cu doua saptamani si as retrai cu mai multa intensitate fiecare clipa pentru ca atunci as sti cat de mult imi va lipsi.
  Dar totul e doar în imaginația mea pentru ca soarele s-a pierdut undeva pe calea ferata, afara e frig și ploua...ploua neîncetat purtând odată cu fiecare strop un fir de praf din țarâna sufletului meu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu