Conform noilor studii, incalzirea globala ajuta plantele din desertul Sonora sa castige rezistenta la temperaturi din ce in ce mai scazute si speciile ce germineaza si se dezvolta la temperaturi scazute devin tot mai comune. "Este surprinzator ca incalzirea globala a condus la o crestere a numarului de specii ce se adapteaza la frig.", a precizat Sarah Kimball cercetator asociat al Universitatii Arizona din Tucson. "Deoarece ploile de iarna sosesc mai tarziu, se produc la temperaturi mult mai scazute."
Incalzirea climatului deviaza traseul furtunilor de iarna din desertul Sonora astfel incat in loc sa inceapa undeva pe la sfarsitul lunii Octombrie, acum ploile incep in Noiembrie sau la sfarsitul lui Decembrie. Astfel plantele care au nevoie de ploile de iarna, germineaza doar in zilele cu temperaturi scazute din Decembrie.
"In ultimii 25-30de ani, temperaturile din sudul Arizonei au devenit din ce in ce mai ridicate si aerul tot mai uscat iar ca rezultat, anualele desertului pe care le-am studiat la Tumamoc Hill s-au schimbat." afirma D. Lawrence Venable, directorul de cercetare al Universitatii Arizona la Tumamoc Hill.
Cercetatorii s-au concentrat pe noua din cele mai abundente specii care cuprind 74% dintre toate plantele anuale gasite in zona de lucru.
Cercetarile fac parte dintr-un studiu al plantelor anuale de iarna initiat in 1982 la Tumamoc Hill de Venable, profesor de ecologie si biologie evolutionara la Universitatea Arizona.
Incepand de atunci, echipa sa a monitorizat incontinuu germinarea, supravietuirea si producerea semintelor plantelor anuale. Statia meteorologica din Tumamoc Hill detine recordul de temperatura si precipitatii din zona.
In prezent Venable impreuna cu echipa sa au la dispozitie 72 de parcele pentru a studia viata fiecarei plante. Membrii echipei incep sa culeaga date la 10 zile dupa prima ploaie de iarna si dupa fiecare ploaie care urmeaza. Chiar daca nu mai exista precipitatii ulterioare, echipa aduna o data la luna informatii.
Fiecare parcela are o foaie de plastic solid pe care se pastreaza evidenta plantelor, locatia si istoria acestora. La fiecare vizita, un cercetator amplaseaza folia de plastic la 7.62 cm deasupra parcelei si cu un marker inregistreaza pe folie locatia fiecarei plante germinante. Pentru a fi siguri ca pana si cea mai mica planta nu este trecuta cu vederea, cercetatorii trebuie sa se aplece peste parcela si folia de plastic.
"Folosim pana si genunchiere." zice Kimball.
In 2007 Kimball a analizat datele colectate si a constatat ca temperatura la care plantele germineaza a scazut constant din 1982. Cu toate astea, unele specii au reactionat mai bine ca altele, facand-o sa se intrebe oare de ce?
Asa ca a apelat la datele culese de Venable pentru a vedea care aspect al cresterii plantelor a fost responsabil pentru aceste modificari. Vroia sa afle daca unele specii germinau sau cresteau mai bine sau doar produceau mai multe seminte.
Intr-unul din studiile anterioare, Venable si colegii sai au examinat fiziologia celor noua specii studiate si au descoperit ca unele dintre ele cresc mai bine in coditii cu temperaturi scazute si folosesc apa mult mai eficient. Aceste specii devin acum din ce in ce mai comune.
Una dintre plantele anuale adaptate la vremea rece care devine din ce in ce mai cunoscuta este Erodium cicutarium cunsocuta sub numele de ciocul-cucoarei.
In mod contrastant devine din ce in ce mai putin comuna o specie de patlagina, Plantago insularis care germineaza mai bine la caldura.
"Cu toate ca per ansamblu in sezonul de iarna temperaturile devin din ce in ce mai ridicate, ceea ce este important in acest sistem este ca sezonul de crestere a plantelor incepe mai tarziu si la temperaturi mai scazute decat pana acum." spune Kimball.
"Asta demonstreaza ca reactia organismelor la schimbarea climei poate fi neasteptata."
sursa(magazinstiintific.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu